sâmbătă, 8 septembrie 2012

Câmpina MTB

Câmpina MTB. Race for autism. Am auzit pentru prima oară de competiţia asta acum vreo lună. La vreo două zile după, mă anunţă şi Elena şi Mircică şi Costi. Costi care a fost chiar implicată în organizare ea lucrând acum la Romanian Angel Appeal.
Ideea era că atunci nu ştiam sigur dacă vom ajunge. "Vom" pentru că voiam să mă înscriu cu şi pentru Ana. Şi "nu ştiam sigur" pentru că nu ştiam dacă nu cumva trebuia ca azi să-i scoatem la biserică pe noii fini, Ştefan şi Letiţia. Dar cum trebuiau să treacă opt zile de la cununie pentru a face asta, însemna că azi suntem liberi. Liberi să mergem la concurs. Şi atunci, am mers. Ce să spun despre el? Startul s-a dat cu aproape o oră întârziere dar asta din cauza înscrierilor foarte multe la număr. Organizarea, în rest, bună. Traseul a fost scurt dar solicitant. Bine, nu solicitant pentru mine. Adică mă gândesc că solicitant ar fi fost dacă mă băgam singur la traseul mediu. Dar pentru Ana, da, a fost solicitant. Urcări, coborîri, denivelări, foarte multe denivelări, sincer, când m-am dus de unul singur în recunoaştere (atunci când s-a anunţat întârzierea startului) şi când am văzut cum arată traseul, mi-am zis: "În ce ai băgat copilul? Din nou..." (vezi TransAlpin-ul).
Ei bine, copilul s-a comportat exemplar. Bun, l-am ajutat şi eu. Şi pe urcări, cu forţă brută, şi pe coborâri, stând cu gura pe ea să fie atentă, dar per total s-a comportat peste aşteptările mele. Chiar dacă gâfâia uneori, nu voia să se oprească. Nici în ruptul capului. Se tot uita în spate ca nu cumva să fie prinsă din urmă. Deabia-deabia mi-a ascultat sfaturile de a o lăsa mai uşor pentru a-şi doza efortul. Iar pe coborâri m-a uimit. Au fost câteva destul de grele, abrupte, cu multe denivelări, cu mult pietriş ce te făcea să derapezi şi fără ceva experienţă aveai destule şanse să cazi. Ei bine, n-a căzut. Ba a mai şi evitat şi depăşit superb de 2-3 ori alţi copii, chiar mai mari ca ea, pe coborârile alea.
Ca regrete, două. N-am putut să stăm până la final. Aş fi vrut să ştiu pe ce loc am terminat. Din câte ştiu eram înscrise 25 echipe pe traseul de Family. Dar au fost împărţite-n două. Family Amatori (cei care făceau o tură de 5 km) şi Family Avansaţi (care făceau două ture). Dar mai e posibil ca azi să se mai fi înscris şi alţii. În fine, vom vedea...  Iar celălalt, mi-am uitat aparatul foto acasă. N-am făcut poze. Am făcut noi unele cu mobilul dar parcă nu-i acelaşi lucru.
Final. Câmpina MTB. Cursă şi atmosferă frumoasă. Probabil vom reveni. Iar dacă ne daţi tricouri şi medalii frumoase ca cele de anul ăsta, cu siguranţă vom reveni... :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu